Există levuri (drojdii) înalte, de panificaţie, cu activitate optimă între 15-20grC şi levuri joase, cu activitate optimă între 5-6grC, folosite la fabricarea berii. Numai ultimele se folosesc în terapeutică sub numele de drojdie de bere.

Drojdia de bere este considerată un aliment miracol mult mai eficient chiar decât grâul şi germenii de grâu, mai ales ca nici o altă hrană nu cuprinde într-o combinaţie atât de perfectă şi într-o formă atât de uşor asimilabilă o gamă largă de substaţte nutritive importante prin care, în această direcţie, drojdia de bere depăşeşte cu mult în valoare cerealele, fiind mult mai eficientă decît laptele şi carnea. Ea conţine 50% proteine uşor digerabile, toţi acizii aminaţi indispensabili vieţii. Conţine o cantitate ridicată de gluten, peptide sulfuroase, având o acţiune preponderentă în fenomenele vitale şi în special în reacţiile de oxidoreducere, în procesele de dezintoxicare şi de rezistenţă la infecţii. De asemenea, ea conţine lecitina, 14 săruri minerale esenţiale ca şi oligoelemente din care mentionam: P, Mg, K, Zn, Cr, Ag, Au, Ca, Co, Cu, Fe, I, Mn, Sn. În plus, în ea se găsesc factori catalitici, dintre care unii nu sunt încă complet identificaţi, 17 vitamine, printre care grupa completă şi în procentaj ridicat a vitaminelor B. În plus, ea conţine cantităţi importante de ergosterol (care sub influenţa razelor ultraviolete solare se transformă în vitamina D), acţiunea sa antirahitică fiind de 4 ori mai intensă decât cea a uleiului de ficat de morun.

Drojdia de bere constitiue un aliment compensator al carentelor şi e un excelent catalizator de utilizare al substanţelor hidrocarbonate. Ea este în special indicată persoanelor care fac eforturi fizice, deoarece le măreşte rezistenţa la oboseală, favorizând activitatea musculară şi uşurând eliminarea toxinelor şi a deşeurilor de metabolism.

Prin conţinutul sau ridicat de proteine şi prin natura acizilor aminaţi care o compun, ca şi prin aportul sau de gliuten, ea joacă un rol protector faţă de ficat. Pe de alta parte, indicaţiile terapeutice ale drojdiei de bere se află în prelungirea indicaţiilor sale dietetice şi se bazează în special pe bogăţia sa în complexul de vitamine B.

Din aceasta cauză, ea este în mod natural indicată în avitaminoze complexe sau simple din grupa B ca şi în diferite afecţiuni neurologice, neuromusculare, în manifestarile nervoase de alcoolism, pentru a susţine şi completa acţiunile terapeutice ale vitaminei B₁, în mod obişnuit farmaceutic prescrisă în aceste cazuri.

În plus, datorită activităţii sale hepatoprotectoare, ea este recomandată în special în stările precirotice şi în stazele hepatice, sau cu alte cuvinte în degenerescenţele grasoase ale ficatului. De asemenea, ea se dovedeşte eficientă în stările de denutriţie extrema şi de slăbiciune constituţională, ca şi în cazul bolnavilor alimentaţi cu sondă.

Daca se foloseşte sub fomă lichidă drojdia de bere astfel administrată proliferează în intestin şi exercită o acţiune inhibitoare asupra unui număr de germeni patogeni ca: stafilococi, streptococi şi colibacili. Ea este în consecinţă indicată în toate afecţiunile intestinale grave sau cronice, de origine infecţioasă, ca şi în prevenirea accidentelor consecutive administrării de antibiotice, deoarece fiind insensibilă la aceste medicamente, drojdia de bere remediază rapid dezechilibrul florei intestinale.

Proprietăţi: antianemică, antireumatică, hipoglicemiantă, laxativ slab, remineralizantă, revitalizantă, vitaminizanta B.
Indicaţii: acnee, afectiuni ale pielii, afecţiuni inflamatorii ale căilor respiratorii superioare, afecţiuni neurologice, afecţiuni reumatismale, afecţiuni vaginale, anemie, arsuri, astenie, autointoxicaţii, constipaţie, demineralizare, diabet zaharat, enterită muco-membranoasă, furunculoză, gastroenterită acută infantilă, gripă, intoxicaţii alimentare, iritabilitate, leucoree, nefrită, păr (întreţinere), pneumonie, tulburări de creştere, varice.

Mod de administrare:

• Intern: Drojdia de bere poate fi consumată la fiecare masa, amestecată cu legume, cu fructe şi/sau miere în doze de o jumătate de linguriţă pentru copii şi o linguriţă pentru adulţi şi bătrâni;
• Extern: sub forma de spălături (o linguriţă de drojdie dizolvată într-un litru de apă) în gastroenterite acute infantile, enterite muco-membranoase, afecţiuni ale mucoasei vaginale.