Autentificare
| Mâncăruri vegetariene: grozave pentru sănătate |
 |
 |
 |
| Scris de Administrator | |||
| Marţi, 07 Octombrie 2008 13:11 | |||
|
O dietă vegetariană a fost promovată de mulţi oameni: de la filozofi precum Platon şi Nietzsche, pâna la lideri politici precum Benjamin Franklin sau Gandhi, figuri moderne precum Paul McCartney şi Bob Marley. De asemenea, ştiinţa se află de partea vegetarianismului, o multitudine de studii dovedind avantajele dietelor vegetariene pentru sănătate. "Vegetarian" se defineşte prin evitarea cărnii, inclusiv a peştelui şi a cărnii de pasare. Vegetarienii care consumă produse de origine animala cum ar fi brânza, laptele sau ouăle se numesc ovo-lacto-vegetarieni. Numărul celor care evită toate produsele animale este în continuă creştere. Aceşti oameni sunt numiţi vegetarieni puri. Studii ştiinţifice au arătat că ovo-lacto-vegetarienii sunt mai sănătoşi decât cei care mănâncă carne. Prevenirea canceruluiO dietă vegetariană ajută la prevenirea cancerului. Numeroase studii epidemiologice au arătat că probabilitatea ca un vegetarian să moară din cauza cancerului este aproape cu 50% mai mică în comparaţie cu un nevegetarian1. De asemenea, prevalenţa cancerului de sân este mai mică la naţiunile precum China, care au diete bazate preponderent pe plante. Interesant este că femeile japoneze care urmeaza un stil de viata occidental, cu diete bazate pe consumul de carne, au de opt ori mai multe şanse să se îmbolnăvească de cancer de sân faţă de femeile care urmează o dietă tradiţionala2. Vegetarienii au o incidenţă mai scăzută a cancerului de colon decât persoanele omnivore. Produsele de origine animală au, de obicei, mai multă grăsime şi întotdeauna sunt lipsite de fibre. Carnea şi produsele lactate contribuie la îmbolnăvirea de anumite tipuri de cancer, inclusiv a cancerului de color, de sân şi de prostată. Cancerul de colon pare să fie legat în mod direct de consumul de carne. Dietele cu un conţinut ridicat de grăsimi încurajează producerea estrogenilor, în particular a estradiolului. Nivelurile ridicate ale acestui hormon sexual sunt legate în mod direct de cancerul de sân. Un studiu relativ recent a indicat o legătura între consumul de produse lactate şi riscul de a face cancer ovarian. Procesul de scindare a lactozei (zahăr din lapte) în galactoza afectează ovarele. Vegetarienii evită grăsimile de origine animală ce ridică riscul de îmbolnavire de cancer şi obtin fibre şi vitamine ce ajută la prevenirea acestuia. În plus, analizele de sânge ale vegetarienilor indică un nivel crescut al celulelor NK, globule albe specializate care atacă celulele canceroase.4 Învingerea bolilor de inimaDietele vegetariene ajută la prevenirea bolilor de inimă. Produsele animale reprezintă principală sursa de grasime saturată şi singura sursă de colesterol din dietă. Vegetarienii evita aceste produse. În plus, fibrele ajută la reducerea nivelului de colesterol5, iar produsele de origine animală nu conţin fibre. Mai mult un studiu a demonstrat că o dietă vegetariană cu putine grăsimi, cu multe fibre combinată cu reducerea stresului, oprirea fumatului şi cu exerciţii fizice pot chiar să micşoreze stratul de aterom6. Dietele clasice pentru bolnavii de inimă, ce includ produse de origine animală sunt mai puţin eficiente, de obicei, doar încetinind procesul de ateroscleroza. Scăderea presiunii arteriale La începutul anilor '90, nutritioniştii au observat că oamenii care nu manâncă carne au o presiune arterială mai mică decât cei care mănânca.7 De asemenea, s-a descoperit că dietele vegetariene pot, în termen de două săptămâni să reducă semnificativ presiunea arterială, aceste rezultate fiind independente de nivelul de sodiu din aceste diete. Prevenirea diabetuluiDiabetul instalat la adulţi şi care nu dă dependenţă de insulină poate fi controlat mai bine şi câteodata eliminat prin intermediul unei diete vegetariane scăzuta în grasimi conjugată cu exerciţii regulate. Datorită faptului că o asemenea dietă este scăzută în grasimi şi cu multe fibre şi carbohidraţi complecşi, permite insulinei să actioneze mult mai eficient, în acest caz persoana diabetică putând să regleze mai uşor nivelele de glucoză din sânge. Dacă o dietă vegetariană nu poate elimina necesitatea pentru insulină pentru insulino-dependenţi (instalarea bolii în timpul copilăriei), adesea poate reduce cantităţile de insulină folosite. Unii oameni de ştiinţă cred că diabetul cu dependenţă de insulină poate fi cauzat de o reacţie autoimună la proteinele din lapte. Calculi biliari, calculi renali şi osteoporoză S-a aratat ca dietele vegetariene reduc şansele de a se forma calculi biliari sau renali. Dietele care sunt bogate în proteine, în special în proteine animale, tind să ducă la excreţia de mai mult calciu, oxalaţi şi acid uric. Aceste substanţe sunt principalele componente ale calculilor ce se formează pe traiectul urinar. Cercetători britanici i-au îndemnat pe cei cu tendinţa de a avea calculi renali să urmeze o dietă vegetariană9. Similar, dietele bogate în grasimi şi în colesteror sunt implicate în formarea de calculi biliari. În principal din aceleaşi motive, vegetarienii au un risc mai scăzut de a face osteoporoză. Din moment ce produsele de origine animală facilitează excreţia de calciu, mâncatul de carne poate reduce rezistenţa osoasă. La popoarele având diete preponderent vegetariene (şi fără consum de lactate), osteoporoza este mult mai puţin frecventă decât în Statele Unite, chiar şi în cazul în care doza de calciu este mai mică decât în SUA. Calciul este important, însa nu este necesar ca acesta să provină din produse lactate. AstmulÎn 1995 un studiu suedez a demonstrat că persoanele astmatice care au o dietă vegană pentru un an întreg înregistrează o scădere drastică a nevoii pentru medicamente, iar crizele astmatice au scăzut în frecvenţă şi severitate. 22 din 24 de subiecţi au raportat îmbunătăţiri la sfârşitul anului în care s-a efectuat studiul. O posibilă explicaţie poate fi dată de alergiile la care predispun produsele lactate. Probleme uzualeUnii oameni sunt ingrijoraţi în ceea ce priveşte posibilitatea ca o dietă vegetariană să ofere toţi nutrienţii necesari. Totuşi este foarte uşor să obţii o dietă echilibrata doar cu alimente de origine vegetala. Vegetalele ofera o cantitate suficienta de proteine, combinarea cu atenţie a acestora nefiind necesară. Orice varietate normală de plante oferă suficiente proteine pentru necesarul organismului. Cu toate ca există o cantitate ceva mai mică de proteine într-o dieta vegetariană decât în una omnivoră, există totuşi un avantaj. Excesul de proteine a fost legat de formarea de calculi renali, osteoporoză şi riscul de boli cardiovasculare şi anumite forme de cancer. O dietă centrată pe seminţe, cereale integrale şi legume conţine suficiente proteine fără "supradoza" pe care o aduce de obicei un regim omnivor. Calciul si fierul Calciul este uşor de procurat într-o dietă vegetariană. Multe legume cu frunze verzi şi boabe conţin calciu şi anumite sucuri de portocale şi cereale au adaos de calciu. Fierul se gaseşte în cerealele integrale, boabe şi fructe. Vitamina B12Vitamina B12 este o problemă pentru vegani, dar care se poate aborda cu usurinta. În mod traditional această vitamina se obţinea uşor. În culturile cu diete bazate pe plante, microorganismele care produc B12 cresc în sol şi sunt conţinute în rădăcinile plantelor, plantele asiatice miso si tempeh conţinând o cantitate mare din această vitamină. Însă prin trecerea la producţia industrială şi a creşterii igienei, această sursă de B12 a fost eliminată. Cei care mănânca carne obţin vitamina prin intermediul microorganismelor care trăiesc în animale. Cu toate că cazurile de deficienţe de B12 sunt foarte rare, este important să te asiguri că există o sursă sigură pentru aceasta. Surse bune sunt multivitaminele uzuale, cerealele cu adaos de vitamine şi laptele de soia fortifiat. Este important ca femeile gravide şi cele care alăptează să nu aibă deficit de B12. Situatii deosebite: sarcina, bebeluşii şi copii În timpul sarcinii, nevoile nutriţionale cresc. Asociaţia Americană a Dieticienilor consideră că dietele vegane sunt suficiente pentru necesarul nutriţional din timpul sarcinii, însă femeile gravide şi cele care alăpteaza ar trebui să suplimenteze vitaminele D si B12. Cei mai mulţi doctori recomandă ca femeile însărcinate să-şi suplimenteze dieta cu fier şi acid folic, cu toate că vegetarienii consumă în mod normal mai mult acid folic decât cei care mănânca şi carne. Femeile vegetariene au o incidenţă mai mică a preeclampsiei în timpul sarcinii şi lapte mamar pur semnificativ mai mult. Analize ale laptelul mamar al vegetarienelor au indicat că nivelurile de contaminanţi din laptele lor sunt mult mai scăzute decât în cel al nevegetarienelor12. De asemenea, studii au arătat că în familiile cu istoric de alergii alimentare, atunci când femeile nu consumă alimente cu alergeni, cum ar fi laptele, carnea şi pestele, în timpul sarcinii, şansele de a induce alergiile asupra copilului sunt mai mici13. Mamele care beau lapte transmit copiilor lor anticorpi ai vacii prin intermediul laptelui cu care îi hrănesc, aceştia putând cauza colici. Copii vegetarienilor au de asemenea nevoi nutriţionale crescute, însă acestea pot fi asigurate printr-o dietă vegetariană. Sursa: Physicians Committee for Responsible Medicine REFERINTE: 1.Thorogood M, Mann J, Appleby P, McPherson K. Risk of death from cancer and ischaemic heart disease in meat and non-meat eaters. Br Med J 1994;308:1667-70.
|