Carnea ar putea dispărea în câţiva zeci de ani din meniu. Poluarea generată de animale şi de produsele acestora trimite omenirea înspre legume şi fructe.

Lista neplăcerilor provocate de consumul cărnii este lungă, iar locuitorii ţărilor occidentale sunt primii care au renunţat să o mai bifeze în farfurii. Dincolo de bolile cardiovasculare, obezitate şi diabet date de consumul acesteia în exces, produsele de origine animală, fie că e vorba de carne, ouă sau lapte, s-au dovedit extrem de poluante, arată jurnaliştii de la „Le Monde“, care au consultat o recentă apariţie editorială în acest domeniu, „Nourrir l’humanité“, semnată de Bruno Parmentier.

Miliarde de tone de dejecţii bogate în azot sint eliminate de animale, afectând atât solul, cât şi cursurile de apă. Mai mult, creşterea în sine a animalelor generează 18% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, o cotă mai ridicată chiar şi decât cea rezultată din transporturi. Aproape o treime dintre suprafeţele defrişate pe tot globul devin, la rândul lor, de îndată pasuni, în timp ce 40% dintre cerealele recoltate servesc alimentaţiei acestor animale.

Deşi mai multa lume pledează pentru un consum mai redus de carne, lucrurile par să nu se schimbe deocamdată. Peste tot la nivel mondial, creşterea venitului populatiei merge mână în mână cu sporirea consumului de carne, explică autorul volumului. Până în 2016, producţia mondială de carne va creşte cu 9% în cazul celei de vită, cu 18% în cazul celei de porc şi cu 15% pentru carnea de pui. Până la jumătatea acestui secol producţia s-ar putea chiar dubla, de la 229 de milioane de tone înregistrate la începutul anilor 2000 la 465 de milioane. Consumul de lapte cunoaşte aceeaşi tendinţă, iar explicaţia este dată şi de modificarea regimului alimentar al unei populaţii mondiale mai tinere, mai urbană şi evident mai numeroasă.

În emisfera sudică, dificultatea rămâne totuşi asigurarea alimentaţiei minime, aminteşte Renaud Lancelot, responsabil în cadrul Centrului de cooperare internaţională în cercetare agronomică pentru dezvoltare (Cirad): „În ultimii 30 de ani, consumul de carne s-a diminuat drastic, în special în Africa, iar lipsa acestor proteine animale a antrenat subnutriţia“. Bruno Parmentier aduce în discuţie şi practicile culturale care vor influenţa rata consumului de carne în viitor. În cazul declinului religiei hinduse se estimează un consum sporit de carne în India. Se aşteaptă şi un apetit sporit al chinezilor pentru lapte în cazul în care li se va oferi un produs pe care să-l poata digeră. Occidentalii vor avea, la rândul lor, rezerve în privinţa consumului de porc în urma transformării acestuia într-un rezervor tot mai utilizat în transplantul de organe.

La ora actuală, cantitatea de carne care revine zilnic unui om este de 100 de grame, o rată care atinge 200-250 de grame în ţările dezvoltate şi stagnează la 20-25 de grame în ţările sărace. „Dacă avem în vedere că populaţia lumii va spori cu 40% până în 2050, consumul de carne ar trebui să se stabilizeze pe la 90 de grame zilnic, pentru a reduce emisiile din acest sector“, se arată în revista medicala „The Lancet“.

Costurile de mediu pentru unităţile de producţie animală ar trebui să se reducă la jumatate pentru a împiedica o agravare a nivelului de deşeuri emise, estimează Organizatia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU. Instituţia sugerează în acest sens chiar includerea unui cost de mediu în preţul de pe piaţă al cărnii, după principiul poluatorului care plăteşte.

Cercetatorii îşi mai concentrează eforturile în raţii de furaje mai econome sau în modificarea sistemului digestiv al rumegătoarelor. Fermentaţia gastrică a bovinelor, care generează metan poluant, ar putea fi în acest fel mult mai bine controlată. Un prim pas este utilizarea unor aditivi alimentari pe bază de uleiuri vegetale sau a unor furaje mult mai concentrate în cereale.

Dacă acum zece ani se vorbea despre o reducere a sistemelor de producţie, conceptul a fost înlocuit astăzi cu altul: cel al agriculturii ecologice intensive. Iar exemplul cărnii demonstrează cel mai bine această tendinţă.

Cosmin Popan

Sursa: Cotidianul